Guvernul anunţă oficial că amână cu trei ani trecerea la televiziunea digitală
România va opri transmisiunile de televiziune în format analogic la data de 1 ianuarie 2015, cu trei ani mai târziu decât termenul asumat iniţial în faţa Uniunii Europene, potrivit unei hotărâri luate de Guvern în data de 11 mai şi publicată la finele săptămânii trecute în Monitorul Oficial. Pe piaţă circulau deja diferite variante neoficiale ale hotărârii, dar Guvernul şi Ministerul Comunicaţiilor - iniţiatorul deciziei, nu au dorit să facă niciun comentariu oficial pe această temă.
Decizia Guvernului vine cu doar câteva săptămâni înainte ca Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) să primească oferte de la cele şapte companii locale şi internaţionale care erau interesate să opereze primele două licenţe de televiziune digitală din România. Procedura de selecţie comparativă organizată de ANCOM se desfăşura pe baza unei hotărâri emise de Guvern în octombrie 2009.
Caietul de sarcini fusese achiziţionat de companiile locale RCS&RDS, Radiocom, Media Sat şi Romtelecom şi firmele străine TDF (Franţa), ORS (Austria) şi General Satellite (Rusia).
Prin televiziunea analogică terestră utilizatorii pot recepţiona gratuit cu o antenă obişnuită emisiunile transmise de posturile publice (TVR1, TVR2 etc.) şi de cele mai mari staţii comerciale (PRO TV etc.). În România aproximativ 450.000 din cele 7,5 milioane de gospodării utilizează servicii TV analogice. În cazul trecerii la televiziunea digitală aceste gospodării ar fi trebuit fie să se aboneze la un operator de cablu sau satelit TV, fie să cumpere un decodor special pentru a putea recepţiona în continuare emisiuni TV.
Amânarea trecerii la televiziunea digitală ar putea fi astfel o veste bună pentru cele 450.000 de gospodării care nu vor fi nevoite să-şi cumpere noi echipamente pentru a urmări în continuare la televizor emisiunile unor posturi TV publice şi private.
Principalul beneficiar al hotărârii este însă SN Radiocomunicaţii (Radiocom) - compania de stat care difuzează în prezent programele radioului şi televiziunii publice, care îşi păstrează sursele de venit şi are, teoretic, timp să găsească o formulă prin care să câştige una dintre licenţe.
Potrivit informaţiilor care circulă pe piaţa telecom, unul dintre motivele care au determinat Guvernul să amâne trecerea la televiziunea digitală a fost acela că Radiocom nu ar fi avut şanse să câştige una dintre licenţe, iar în aceste condiţii societatea ar fi riscat să înregistreze dificultăţi financiare semnificative.
Pe de altă parte, amânarea trecerii la televiziunea digitală duce la întârzierea eliberării unui spectru radio care ar putea fi utilizat extrem de eficient de operatorii telecom pentru furnizarea de servicii de internet mobil. "România pierde astfel investiţii şi locuri de muncă", a comentat pentru ZF un manager de pe piaţa telecom.
"Se pierd întâi investiţiile şi locurile de muncă în crearea infrastructurii de televiziune digitală, şi se pierd apoi bani şi joburi care ar fi apărut pentru reţelele de net mobil."
În România se înregistrează una dintre cele mai scăzute rate de acces la internet de mare viteză din Uniunea Europeană.
România va opri transmisiunile de televiziune în format analogic la data de 1 ianuarie 2015, cu trei ani mai târziu decât termenul asumat iniţial în faţa Uniunii Europene, potrivit unei hotărâri luate de Guvern în data de 11 mai şi publicată la finele săptămânii trecute în Monitorul Oficial. Pe piaţă circulau deja diferite variante neoficiale ale hotărârii, dar Guvernul şi Ministerul Comunicaţiilor - iniţiatorul deciziei, nu au dorit să facă niciun comentariu oficial pe această temă.
Decizia Guvernului vine cu doar câteva săptămâni înainte ca Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) să primească oferte de la cele şapte companii locale şi internaţionale care erau interesate să opereze primele două licenţe de televiziune digitală din România. Procedura de selecţie comparativă organizată de ANCOM se desfăşura pe baza unei hotărâri emise de Guvern în octombrie 2009.
Caietul de sarcini fusese achiziţionat de companiile locale RCS&RDS, Radiocom, Media Sat şi Romtelecom şi firmele străine TDF (Franţa), ORS (Austria) şi General Satellite (Rusia).
Prin televiziunea analogică terestră utilizatorii pot recepţiona gratuit cu o antenă obişnuită emisiunile transmise de posturile publice (TVR1, TVR2 etc.) şi de cele mai mari staţii comerciale (PRO TV etc.). În România aproximativ 450.000 din cele 7,5 milioane de gospodării utilizează servicii TV analogice. În cazul trecerii la televiziunea digitală aceste gospodării ar fi trebuit fie să se aboneze la un operator de cablu sau satelit TV, fie să cumpere un decodor special pentru a putea recepţiona în continuare emisiuni TV.
Amânarea trecerii la televiziunea digitală ar putea fi astfel o veste bună pentru cele 450.000 de gospodării care nu vor fi nevoite să-şi cumpere noi echipamente pentru a urmări în continuare la televizor emisiunile unor posturi TV publice şi private.
Principalul beneficiar al hotărârii este însă SN Radiocomunicaţii (Radiocom) - compania de stat care difuzează în prezent programele radioului şi televiziunii publice, care îşi păstrează sursele de venit şi are, teoretic, timp să găsească o formulă prin care să câştige una dintre licenţe.
Potrivit informaţiilor care circulă pe piaţa telecom, unul dintre motivele care au determinat Guvernul să amâne trecerea la televiziunea digitală a fost acela că Radiocom nu ar fi avut şanse să câştige una dintre licenţe, iar în aceste condiţii societatea ar fi riscat să înregistreze dificultăţi financiare semnificative.
Pe de altă parte, amânarea trecerii la televiziunea digitală duce la întârzierea eliberării unui spectru radio care ar putea fi utilizat extrem de eficient de operatorii telecom pentru furnizarea de servicii de internet mobil. "România pierde astfel investiţii şi locuri de muncă", a comentat pentru ZF un manager de pe piaţa telecom.
"Se pierd întâi investiţiile şi locurile de muncă în crearea infrastructurii de televiziune digitală, şi se pierd apoi bani şi joburi care ar fi apărut pentru reţelele de net mobil."
În România se înregistrează una dintre cele mai scăzute rate de acces la internet de mare viteză din Uniunea Europeană.